Mic poem deocheat

M-a întrebat cineva dacă "Evanghelia după Lilit" va fi o carte pentru copii (Cal-ciorap şi pasiunea lui lingvistică poate induce, într-adevăr în eroare), aşa că m-am hotărât să dezvălui un mic fragment edificator:

Maestru-al toropirilor de-alcov,

îţi tulbur somnul cărnii de cuvinte...

Bat la fereastră cu un flutur mov,

abia încălecat, deloc cuminte...

Îţi cer sfios, bătând dintr-un picior,

secretul ce sugrumă orice floare:

să fiu, vreau, ucenică în amor!

Deci, îţi răstorn avutu-mi la picioare:

domnesc peste doi sâni ce stau să puşte,

molcom torcând din sfârcuri asortate -

au sutienul botniţă, turbate,

dar încă n-au găsit pe cin’ să muşte!                                                                   

O gură am: nici ea supusă nu e,

căci nu e nimeni c-un sărut s-o-nchidă;

Am fese ce, roşind, în spate suie

Şi-n pârg pocneşte carnea lor timidă…

O minte am şi, zău, zăbală n-are

plus suflet ce de-nsingurare geme;

Şi-un nu ştiu ce ascuns între picioare

(un loc de unde n-au ieşit poeme)…

Le-aduc pe toate, după inventar,

Material didactic să ne fie

De ce le-aş ţine frânte în sertar?

Mai bine să asude pe hârtie!

Ce-aş mai avea? Cuvinte ce aspiră

Să-nveţe meşteşug de hetairă…