miercuri, 9 martie 2016

În curând, EVANGHELIA DUPĂ LILIT

Nu-mi vine să cred că au trecut cinci ani de la prima mea carte şi trei de când am folosit ultima dată acest blog. Dar cum volumul doi din POEMA DESNUDA e aproape gata, e timpul să descui cămara asta a minunilor şi să văd ce mai faceţi.

Cartea  a doua se numeşte EVANGHELIA DUPĂ LILIT şi, exact ca în cazul primeia, câţiva ani nici nu am ştiut despre ce voi scrie, aveam numai titlul. Cartea continuă povestea Laurei după plecarea ei de acasă, adică după capitolul 13.

Între timp, câteva fragmenţele din EVANGHELIA DUPĂ LILIT au scăpat ba prin Vatra, ba în revista Ramuri (iată), ba pe LiterNet (aveţi linkul aici). Evident, nu veţi înţelege nimic doar din cioturile acestea, pentru că este vorba despre o poveste care se întinde pe 192 de pagini, are cel puţin două fire narative şi câteva zeci de personaje... Unele reale şi concrete, pe care le cunoaşteţi, mai ales dacă mergeţi la teatru.

Chiar acum, în timp ce scriu această postare, sunt la ultima pagină din poveste, la ultimele rânduri, cu care mă lupt deja de două săptămâni. Probabil mi-e greu să dau drumul cărţii din mâini... În fiecare seară mă întorceam din teatru şi mă refugiam în poemul acesta, mă plimbam printre litere ca printr-un parc de distracţii, numai al meu. Acum unde mai fug de acasă?

Ei, mă alint, de fapt abia aştept să îmi împart lumea şi personajele cu voi, sunt pregătită de oaspeţi! Veniţi?

Cartea pe care nu sunt în stare să o nasc

Există o carte la care scriu de peste 6 ani. De fapt, în 2011, când am publicat prima mea carte ( "Poema desnuda" ), un ciot di...