joi, 15 martie 2012

Ziua mondială a poeziei la Bucureşti

În 14 martie, de Ziua Mondială a Poeziei, am fost invitată să particip la o dezbatere pe tema: "Poezia şi noile media".



Mai bine vă redau de pe site-ul "Agenţiei de carte" ce s-a întâmplat la eveniment:

"Ziua Mondială a Poeziei a debutat de la ora 15:00, cu evenimentul „Poezia faţă cu noile media”, în Rotonda MNLR, avându-i invitaţi pe scriitorii: Crista Bilciu, Teodor Dună, Mugur Grosu, Iulia Militaru, Livia Roșca, Octavian Soviany, Adrian Suciu. Moderatori: Cosmin Perţa şi Andra Rotaru. În cadrul dezbaterii s-a discutat despre puterea pe care o are internetul şi impactul acestuia asupra scriitorilor şi cititorilor, despre promovarea literaturii prin intermediul internetului, despre formele pe care însăşi poezia le poate căpăta datorită acestor noi tehnologii. Un subiect vast, care a născut păreri pro şi contra, care a dezvăluit cât de conservatori sau cât de modernişti sunt poeţii când vine vorba de internet, de social media şi de variantele pe care aceste noi tehnologii le oferă în momentul de faţă, în „detrimentul” printului.
La dezbatere, Crista Bilciu a realizat că este mai conservatoare decât colegii săi de generaţie, că este „mai retro”, iar un text (dramaturgic în cazul ei) despre ceea ce se petrece în momentul de faţă din punct de vedere social, politic sau istoric este, în opinia sa, mai puţin incitant decât un text scris de clasici precum Cehov, Beckett sau Shakespeare. A argumentat că îi încurajează pe mulţi dintre tinerii dramaturgi să-i trimită texte, doar în ultima perioadă citind peste 50 de manuscrise, încurajând şi susţinând, atât cât poate, noile talente. Dar, din păcate, nu au apărut încă acele manuscrise şi acele voci care să îi ofere plăcerea unei lecturi revelatorii.
Iulia Militaru a spus că ea nu neagă puterea pe care internetul o are în momentul de faţă şi pe care o va avea în viitor, părerea ei fiind că însăşi forma poeziei se va schimba datorită internetului. Formele şi tehnicile pe care le vor aborda poeţii vor fi modelate de aceste noi tehnologii, iar critica literară se va confrunta cu o mare provocare, atât estetică, cât şi de validare a sa.
Adrian Suciu a spus că există site-uri, bloguri sau modalităţi virtuale prin care poezia este difuzată, iar meritul fiecărei etape trebuie luat în serios. Fiecare dintre cei care folosesc astfel de mijloace o fac în măsura în care acestea sunt potrivite pentru ei, iar factorul decizional în a aprecia valoarea acestora, este consumatorul. Nu ai cum să opreşti un scriitor să se exprime, aşa cum nu ai cum să împiedici valoarea sau non valoarea să se folosească de aceste tehnologii. În mediul virtual, vei găsi orice, pentru toţi.
Din public, Victor Potra a spus că organizează un eveniment care va fi transmis exclusiv prin intermediul internetului, iar publicul nu va mai fi acolo, în faţa scriitorului, ci exclusiv on-line. Mugur Grosu a lăudat iniţiativa, precizând că i se pare uimitor cum de astfel de lecturi sau evenimente nu au avut loc până în acest moment.
Cosmin Perţa l-a chestionat pe Teodor Dună în legătură cu reticenţa acestuia faţă de noile media şi non implicarea sa faţă de acest domeniu, Dună fiind unul dintre puţinii scriitori care nu a folosit de-a lungul timpului nici unul dintre site-urile on-line specializate de poezie. Teodor Dună a spus că astfel de modalităţi de a scrie nu-l reprezintă.
Mugur Grosu a punctat faptul că poezia, uneori, se întoarce către formele sale primare, iar publicul nu mai este de cealaltă parte a „baricadei”. Poezia este, uneori, menită să interacţioneze cu celălalt. Trubadurii nu s-ar fi sfiit să folosească nici un mijloc de transport, iar modalitatea în care poezia, în momentul de faţă, este „utilizată” de scriitori, este o opţiune ce ţine de resursele fiecăruia.
Livia Roşca a amintit că, acum câţiva ani, mulţi scriitori îşi puteau face debutul on-line, că era necesar pentru mulţi, interacţiunea cu ceilalţi. Astfel, câştigând o anumită experienţă sau fiind încurajaţi, ca şi în cazul ei, au ajuns şi la print. Fără aceste etape pregătitoare, în care cel care comenta putea dădea un feedback, nu ar fi avut poate nici curajul, dar nici motivaţia necesară să debuteze şi editorial.
Poeţii au încheiat dezbaterea care a dezvăluit puncte divergente de opinie, cu lecturi din cele mai noi poeme ale acestora, iar Ziua Mondială a Poeziei a continuat la Teatrul Naţional de Operetă, de la ora 17:00, cu evenimentul „O felie de poezie”.

luni, 5 martie 2012

Ne vedem la Bucuresti, la Ziua Mondială a Poeziei


Aflati ca Ziua Mondiala a Poeziei e in 21 martie si iata unde voi fi eu in acea zi (preiau articolul publicat pe Radio Romania Cultural):

"Miercuri, 21 martie 2012, Asociațiile EURO CULTURART și OPEN ART organizează trei evenimente dedicate Zilei Mondiale a Poeziei, instituită de UNESCO în anul 1999. Astfel, sunt programate o dezbatere, „Poezia faţă cu noile media”, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, un miting literar, „O felie de poezie”, în foaierul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, precum şi cea de-a patra ediție a Maratonului de Poezie, Blues şi Jazz,. Coorganizatorii Zilei Mondiale a Poeziei la Bucureşti sunt Radio România Cultural, TVR2, Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor Bucureşti – secţia Poezie, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Susţinătorii financiari ai proiectului sunt Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Partenerii media ai proiectului sunt: ŞAPTE SERI, revista Cultura şi www.agentiadecarte.ro .

Miercuri, 21 martie 2012, ora 15.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, va avea loc dezbaterea „Poezia faţă cu noile media”, moderată de Andra Rotaru şi Cosmin Perţa, avându-i invitaţi pe poeţii Adrian Suciu, Teodor Dună, Octavian Soviany, Livia Roșca, Mugur Grosu,  Iulia Militaru, Crista Bilciu, poeţi care vor susţine, după dezbatere, câte un scurt recital. Radio România Cultural va înregistra dezbaterea şi recitalul."
Miercuri, 21 martie 2012, ora 17.00, în foaierul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, va avea loc mitingul literar „O felie de poezie”. La finalul mitingului poetic, 21 de torturi inscripţionate cu poemele scrise de 21 de poeţi invitaţi vor fi savurate de către public şi poeţii invitaţi, în acordurile unor arii de operetă celebre. Vor susţine recitaluri (maximum 5 minute de fiecare) Paul Vinicius, Horia Gârbea, Gabriel Chifu, Cornelia Maria Savu, Rodian Drăgoi, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Prelipceanu, Denisa Comănescu, Ioana Diaconescu, Traian T. Coşovei, Andrei Novac, Florina Zaharia, Viorel Lică, Constantin Abăluţă, Magda Cârneci, Ruxandra Anton, Augustin Ioan, Daniel Bănulescu, Iolanda Malamen, Ioana Greceanu, Răzvan Ion Dincă. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu și Ion Cristescu. Viziunea grafică a poemelor ce vor fi tipărite pe torturi îi aparţine artistului vizual Mihai Zgondoiu. Radio România Cultural va înregistra mitingul literar.

Miercuri, 21 martie 2012, ora 19.00, în studiourile TVR 2, va avea loc, timp de trei ore, înregistrarea celei de-a patra ediţii a Maratonului de Poezie, Blues şi Jazz. Sunt invitaţi poeţii  Nora Iuga, Gabriel Chifu, Liubița Raichici, Santha Attila, Andrei Bodiu, Florin Iaru, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Eugen Suciu, precum şi muzicienii  Nadia Trohin, Mircea Tiberian, Berti Barbera, Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu, Mike Godoroja, Florian Lungu. Emisiunea va fi difuzată de TVR2 vineri, 23 martie 2012, de la ora 23.45, şi reluată de TVR Cultural sâmbătă, 24 martie 2012, precum şi de TVR Internaţional.

Cu acest prilej va fi lansată, la Editura Tracus Arte, Antologia ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI/Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz, ce va cuprinde câte două poeme şi câte o fotografie a următorilor 42 de scriitori:

Constantin Abăluţă * Ruxandra Anton * Daniel Bănulescu * Crista Bilciu * Andrei Bodiu * Magda Cârneci * Gabriel Chifu * Dan Mircea Cipariu * Denisa Comănescu * Traian T. Coşovei*  Ioana Diaconescu * Răzvan Ioan Dincă * Rodian Drăgoi* Teodor Dună * Horia Gârbea * Ioana Greceanu * Mugur Grosu * Florin Iaru * Augustin Ioan *  Nora Iuga * Viorel Lică * Iolanda Malamen * Iulia Militaru * Ion Mureşan * Andrei Novac * Cosmin Perţa* Ioan Es. Pop * Bogdan O. Popescu * Nicoale Prelipceanu * Liubiţa Raichici * Livia Roşca * Andra Rotaru * Santha Attila * Cornelia Maria Savu * Octavian Soviany * Liviu Ioan Stoiciu * Adrian Suciu* Eugen Suciu * Robert Şerban * Ionuţ-Bogdan Ştefănescu * Paul Vinicius * Florina Zaharia."

Acesta a fost articolul.Ei bine, eu acum sunt in Sibiu si mi-e dor de Bucuresti si abia astept acest eveniment! Promit sa va povestesc tot si sa va aduc drept dovada si fotografii.

vineri, 2 martie 2012

Cronica de Daniel Cristea-Enache in "Observator cultural"

Tocmai am descoperit in "Observator cultural" o cronica de Daniel Cristea-Enache la POEMA DESNUDA:

Cîştigătoare a concursului de manu­scrise organizat de Uniunea Scriitorilor (ediţia 2011) şi laureată la secţiunea Opera Prima a Premiului „Mihai Eminescu“ (ex aequo cu Andrei Dósa), Crista Bilciu a oferit cititorilor mai sofisticaţi care sînt criticii o epopee postmodernă, pe cît de proaspătă la prima lectură, pe atît de rutinată la modul textualist. Grila „optzecistă“ de reluare parodică a discursurilor poetice anterioare şi inserare a lor în ţesătura propriului text este preluată şi utilizată în Poema desnuda cu o şi mai mare disponibilitate ludic-onirică; şi pe o plajă de referinţe la o actualitate literară ce s-a desprins, în ansamblul ei, de intertextul postmodernist.
Ceea ce surprinde plăcut, la debutul editorial al Cristei Bilciu, e tocmai „contrastul“ dintre relaxarea şi jovialitatea tonului şi, de cealaltă parte, ticsirea versurilor cu aluzii culturale, pe deasupra ariei de ignoranţă a unor „vedete“ de ultimă generaţie. Reflexul postmodern a devenit unul necondiţionat. Pentru un creator care a citit şi a „consumat“ experienţele artistice anterioare, secvenţe şi tonalităţi ale acestora vor apărea din însăşi iniţierea propriului discurs. Acesta poate fi unul ironic, parodic sau chiar fantezist, ca în Poema desnuda; în toate cazurile, el e unul metaliterar, într-o epocă a ingenuităţii artistice pierdute. Naivitate a personajului central, într-un montaj ingenios făcut de un autor destul de experimentat, fără tatonările şi ezitările debutului: iată elementul de surpriză şi formula cîştigătoare a Cristei Bilciu. Versurile sale, cu cîteva excepţii, nu sînt nemaipomenite, nemaiîntîlnite şi nemaivăzute; însă toate trimit, expert, către un deja-văzut şi un deja-întîlnit semnalate ca atare cititorului avizat.
Dacă trimiterile par extrem de fireşti, intrate, cum spuneam, în reflexele culturale ale autoarei, trasoarele parodice au adresă. Ele sînt direcţionate nu către trecutul „optzecist“, ci, dimpotrivă, către prezentul poetic ce a dislocat modelul. Capitolul 13 are un titlu ce spune cîte ceva (în cheie ironică) despre raporturile tinerei scriitoare cu postexpresionismul şi „milenarismul“ dominante în poezia anilor 2000: „Superofertă: dragoste şi alte chinezării. Lichidare de stoc în vederea apocalipsei de cartier“. Invers decît în poezia „fracturistă“, suferinţele şi suferinţa unui personaj îşi pierd relieful şi devin peliculare: ca într-un film de desene animate în care lucrurile nu sînt ireversibile, iar finalul e fericit. Crista Bilciu dă banda întîmplărilor „narate“ înainte şi înapoi, topind necazurile personajelor (din dragoste, din boală, din... învăţat la ILR) în cîte o replică spumoasă sau într-un zbor oniric dincolo de prozaica şi infecta realitate. Expediată pe fereastră, realitatea se întoarce însă bătînd la uşă şi primită fiind în „vastele apartamente“ ale poematiconului. În aceste contexte de, aşa-zicînd, coagulare, realitatea devine una poetic-familiară şi ia chipul unor personaje translate din lumea literară românească. Pe lîngă omniprezentul Al lu’ Cincistele, zeul critic tutelar din Poema desnuda (şi care e un Al. Cistelecan învăluit în fum de ţigară şi-n prospectări asupra viitorului poeziei au­tohtone), apar menţionaţi Cărtărescu şi Muşina, Mincu şi Manolescu: tot scriitori şi critici al căror interes pentru poezia novatoare nu mai trebuie demonstrat.
Ei stau cît se poate de firesc alături de personaje made by Crista Bilciu fără un prototip real: Aemilia, „nebuna blocului“, cu fustele date peste cap, la propriu şi la figurat, pînă se ajunge la un fantastic burlesc; ori Bunica tot lucrînd la un ciorap, pînă cînd acesta devine Ciorapul (cu majusculă) nesăţios, devorator, un uriaş „stomac exterior”; ori Femeia de Afaceri, Fata Brună, Omul-cu-sprîncenele-prea-lungi şi marele Actor urmărit de admiratoare... Toate aceste apariţii, pendulînd între episodic şi recurent, gravitează în jurul unei tinere îndrăgostite, Laura. Laura gravitează, fără speranţă, în jurul unui David inaccesibil. Şi versurile din epopee, urmărind aceste linii de curbură, se întorc totodată spre referentul textual pe care îl constituie.
„Vîntul postmodernismului“ bate potrivit pînă la tare în cînturile din Poema desnuda, împingînd totul spre convenţie, artificiu, script cinematografic şi potenţială ecranizare, desen animat. Un avion cu o pancartă traversează cerul acestei feerii post-„optzeciste“, iar pe pancarta cu pricina e tăiat cuvîntul terifiant „Examen“ şi dedesubt scris ceva şi mai înfricoşător: „Restanţă ILR“. Feeria ar putea deveni coşmar, aşadar, dacă tonusul şi predispoziţia ludică ale autoarei n-ar imprima scenariului o notă de optimism debordînd pe deasupra tuturor constrîngerilor: fie ele existenţiale sau filologice. La fereastra unui spital sînt agăţate „bannere încurajatoare“; iar necazurile personajelor animate sînt palide prin raportare la avatarurile unor scame urmărite cu maximă atenţie – şi într-un irezistibil crescendo tragicomic. Căci, dacă siluetele făpturilor din Poema desnuda au un foşnet de hîrtie ce le ţine deoparte de dimensiunea suferinţei reale, ele, scamele, trec prin nenumărate situaţii încîlcite şi nu-şi mai văd capul (!) de probleme. Sfîrşitul lor tragic este aproape, la finalul cărţii; dar, în ultima clipă, printr-o salutară punere la adăpost, vor respira şi necăjitele scame aerul sărbătoresc al happy-end-ului: „Atunci reflectorul care ţinea loc/ de soare se sparse cu zgomot puternic/ şi în mijlocul haosului căzu,/ susţinută de un cablu,/ o lună roşiatică,/ hidoasă şi artificială/ tot «Made in China»./ Toate personajele fugeau care încotro/ prin semi-întuneric,/ printre ţevi metalice/ şi scîrţîitul ruginei/ se auzeau ţipete şi înjurături./ Cei cu mai mult sînge rece/ îşi făceau bagajele/ pentru a se muta în alt poem,/ că pînă şi la fracturişti e mai bine,/ mai cald, mai primitor,/ iar la Cărtărescu, ce să mai vorbim,/ e lux./ Începu să ningă,/ ceea ce se dovedi foarte periculos/ pentru scame,/ care încercaseră pînă acum/ să-şi facă meseria de ştirişti,/ dar acum se fereau cu greu/ din calea fulgilor/ şi nu mai strigau decît/ «Ajutor!», «Segitseg!» şi «Help! Help!»/ deoarece absolviseră recent un curs de integrare/ europeană./ Patroana lor însă nu le băgă/ în seamă:/ şi, de data aceasta,/ chiar părăsi poemul, împreună cu David,/ cu un Inter(poemo)city./ Pînă la urmă tot Mimi/ le oferi adăpost scamelor/ în vastele ei buzunare/ în care ele se cuibăriră spăşite/ şi începură să picotească“.
Debutul Cristei Bilciu e unul notabil, mai întîi, prin fantezia combinatorie pusă ludic într-o epopee care se coase şi se descoase în acelaşi ritm. Iar apoi – lărgind cadrul –, prin aceea că dovedeşte resursele de vitalitate literară ale unui livresc poetic „optzecist“ ce părea vetust şi ruginit.
Sînt foarte curios asupra evoluţiei acestei tinere poete – dacă va fi una.

joi, 1 martie 2012

Cartea a doua a POEMEI DESNUDA

Dacă sunteţi curioşi să aflaţi ce se întâmplă în continuare cu Laura şi care dintre personajele din Cartea întâi vor apărea şi în Cartea a doua, găsiţi în premieră (mondială:D) un fragment din continuarea cărţii (care se va numi "Evanghelia după Lilith") în ultimul număr din revista Hyperion (nr. 1-2-3/2012), editată la Botoşani de către Gellu Dorian!

Găsiţi revista online aici. Căutaţi la pagina 21. Enjoy!

PS. Încă nu am terminat de scris "Evanghelia după Lilith", sunt pe la trei sferturi, caut nişte rezolvări care pur şi simplu nu-mi vin... Ştiu că în "Hyperion" apare doar un fragment, dar aştept cu mare curiozitate părerile şi sugestiile voastre. Încă mai e timp să ţin cont de ele! Mi se pare fascinant ca cititorul să poată interveni într-o carte, întregul proces de creaţie să fie interactiv... Vouă nu?

Cartea pe care nu sunt în stare să o nasc

Există o carte la care scriu de peste 6 ani. De fapt, în 2011, când am publicat prima mea carte ( "Poema desnuda" ), un ciot di...