Cine şi ce mai apare în cartea mea, „Evanghelia după Lilit”:

-         O eroină pe nume Laura, Cal-ciorap, bidiviul croşetat de Bunica, o jumătate de câine, o rimă (sau mai multe), (cel puţin un) balaur, Târfa poeziei, Lilit, Silviu Purcărete (însuşi!), un hidrant (sfânt), un acvariu cu peştişori pirana, melci cu sâni uriaşi şi moi, Alexander Hausvater, un inorog, Alexandru Dabija, Căţelul Tăcerii, Căţeaua Cuvântului, Sanda Manu, vreo doi iubiţi de-ai mei, bărbaţi faini de tot, pe care n-o să-i ghiciţi niciodată, câteva mii de cicade Magicicada tredecim, un ou (sufletesc), Charon cel cu ochi de gheaţă, Biblia cu arhangheli cântători, un fotocopiator morocănos,  un gândac pe nume Gândac Gândescovici Raskolnikov, alţi actori şi regizori absolut reali (dar pe care îi numesc sau nu în carte), un OZN părăsit, un cireş şi un pui de cireaşă, un teatru-labirint,supraetajat, compus din trei teatre pe care le iubesc, un Travestit (despre care nici eu nu-mi mai amintesc exact cine e), Al lu’ Cincistele, alintat Cinci, Ghiţă-patronul şi Mimi a lui, alte personaje din „Poema desnuda”, Aemilia cea nebună, maşini de spălat, pisici de Cheshire, şobolani pe care i-am prins cu o strachină şi o bucată de slănină înfiptă în chibrit, Polonius, nişte mârtani şi o motană, tanti Zizi în mai multe exemplare, cizmarul Ciocan cu haita lui de pantofi desperecheaţi, o prezicătoare pe nume Cassandra-Furtuna, unchiul Tică, craniul lui Yorick, mai multe poveşti de dragoste, flăcări, Lelia Cârciumăreasa şi nea Piscu, o mămăligă făcută de Elvire şi Marta, multă mâncare ardelenească, oltenească, moldovenească, un portar cam obtuz, iubita lui Cal-ciorap, o soacră care ştie să fuflexeze, Bunicuţa Saveta şi nepoatele ei împanglicate şi înlăcrămate, doamna Kia, nepotul Pană şi iubita lui cu butoane, secretara Nuţi, câteva poeme de dragoste disperată, Liţă Wattu şi iubita lui pe care nu o pot numi deocamdată, o să vă explic mai încolo de ce, iubitul Laurei, Buze-frumoase, şi mai multe flăcări, urna de lut în care totul se transformă în cenuşă şi, bineînţeles, Luna.

POEMA DESNUDA

În curând, la Editura Cartea Românească, va apărea POEMA DESNUDA, de Crista Bilciu, volumul câştigător al concursului de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România pe 2010. El reprezintă şi debutul în literatură al autoarei, care până acum s-a ocupat cu predilecţie de teatru.

Cartea, numită de autoare o “epopee”, este povestea unei fete tinere, Laura, care trăieşte în propria ei realitate. Romanul este populat de zeci de fiinţe ciudate, dar totuşi familiare, care se învârt în jurul Laurei într-un vals ameţitor: o Bunicuţă-Sisif care croşetează un ciorap interminabil, Omul cu aripi, Jumătate de câine roş, Patronul Ghiţă şi cămaşa lui îndrăgostită, nebuna Aemilia şi cele 12 fuste-pescăruşi, Mimi - femeia care colecţionează scame ş.a.m.d.

Prestigiosul critic Al. Cistelecan spune despre acest debut: "Crista Bilciu are ceva din fanatismul devoţiunii absolute; ceva din terorismul şi teroarea patimii totale; atâta doar că al ei e un fanatism de artă şi o religie pentru artă. Cred că e cea mai devoratoare cititoare de poezie dintre toţi poeţii tineri - cu dedicaţie ferventă pentru poezia post-cărtăresciană. Lucrul se vede în procesările intertextuale care-i străbat toată epopeea cu care debutează. Se vede şi în felul în care a ştiut să ia distanţă faţă de minimalismul, autenticismul şi crizismul ori deprimismul de convenţie biografistă cu care se scrie azi. În convenţie biografistă scrie şi ea, dar e un proiect biografist supus unui tratament fantasmatic ce împinge lucrurile în suprarealism."

Crista Bilciu s-a născut în 1978 la Târgu-Mureş. A urmat cursurile Facultăţii de Litere, secţia Română-Engleză (Universitatea “Petru Maior, Târgu-Mureş”), apoi pe cele ale Facultăţii de Regie de Teatru în cadrul Universităţii de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, iar mai târziu şi-a completat studiile cu Facultatea de Cinema şi Televiziune din cadrul Universităţii “Media”, Bucureşti. A absolvit două masterate şi, în present, este în curs de doctorat în litere.
În ultimii ani, a pus în scenă mai multe spectacole de teatru: “Cu uşile închise”, de Sartre, “Frumoasa poveste a urşilor panda…”, de Matei Vişniec, “Aşteptându-l pe Godot”, de Beckett, “Cântăreaţa cheală”, de Eugen Ionescu, “Românie dragă, Elveţia mea”, de Cornel Udrea, “Experimentul Hamlet”, după Shakespeare, “Mamelele lui Tiresias”, de Apollinaire etc.