joi, 8 septembrie 2011

Interviul meu la Radio România Cultural


Iată interviul despre care vă vorbeam ieri, îl puteţi asculta AICI...

Am reuşit să mă ascult până la capăt (de altfel, a fost un interviu scurt) şi mi se pare că răzbate din el pesimism... Nu cred că sunt pesimistă, mai degrabă nerăbdătoare: până acum nimeni nu mi-a spus absolut nimic despre cartea mea... Atâta îmi doresc şi eu: să aflu ce înţeleg oamenii din ea şi ce gândesc despre ea. Recunosc că, acum mai mulţi ani, îmi imaginam că publicarea unei cărţi îţi asigură, ca în străinătate, un oarecare statut: pe lângă interviuri, lecturi publice, autografe etc., speram că un scriitor poate trăi decent de pe urma muncii sale (pentru că nu e normal să fii ziua contabil şi noaptea artist). Evident, am aflat acum că onorariul pentru o carte publicată e cu mult sub un singur salariu minim pe economie, aşa că regret enorm că nu mă pricep la contabilitate (sau la vreo altă meserie practică). Dar, aşa cum actorii debutanţi angajaţi în teatre au un salariu de 600 de RON, dar se hrănesc cu aplauzele de la final şi cu câte un comentariu al unui spectator care i-a urmat în povestea de pe scenă, tot aşa aştept şi eu să văd că povestea din POEMA DESNUDA a folosit cuiva... Sper să fi folosit... Altfel voi păstra volumul al doilea (care e aproape gata) în lădoiul meu de zestre, plin cu manuscrise şi jurnale...

Aştept cu mare curiozitate chiar şi comentariile voastre negative!


3 comentarii:

  1. Mie mi-a plăcut atitudinea ta din interviu.

    Legat de succesul cu arta... nu vreau să te dezamăgesc, dar cred că nu calitatea ar fi problema principală. Pentru a reuşi în lumea de azi îţi trebuie exact această "contabilitate" de care vorbeai, simţ practic, spirit de lider. Calitatea prin ea însăşi aproape niciodată nu scoate bani. De aia banii intră în conturile marilor oameni de afaceri în timp ce marii artişti, cercetători de geniu etc lucrează practic pentru ei... nereuşind să-şi valorifice singuri munca. Pentru că, până la urmă, banii şi geniul uman chiar n-au nici o tangenţă, sunt planuri diferite.

    După cum te văd eu, premise există la tine pentru amândouă.

    Acestea fiind scrise, eu îţi urez mult succes în activitatea ta de artist, pentru că totuşi nimic nu este niciodată imposibil. Chiar dacă sună clişeic...

    RăspundețiȘtergere
  2. @Lotus Abia acum văd acest comentariu al tău (încă nu m-am obişnuit de tot cu blogul meu). Îţi mulţumesc, Lotus, pentru încrederea în mine şi gândurile tale bune.

    RăspundețiȘtergere

Cartea pe care nu sunt în stare să o nasc

Există o carte la care scriu de peste 6 ani. De fapt, în 2011, când am publicat prima mea carte ( "Poema desnuda" ), un ciot di...